INTERVIU- TUDOR PANAIT

Întreabă și răspunde – cam așa a decurs interviul cu Tudor Panait, de la Feather Agency. Cu toate că i-am propus o întâlnire de o oră care să decurgă scurt și la obiect, am presărat câteva discuții de viața și puțină filosofie și am ajuns la câteva ore petrecute aflând din ce în ce mai multe despre omul pe care am ales să vi-l prezint și vouă, cei care ați ajuns la acest articol.

Tudor nu este străin interviurilor și cu un simplu search pe google aflăm despre el destule cât să ne stârnească o curiozitate: ce este special astfel încât să se scrie despre un adolescent? Revista Biz în articolul „20 la puterea 20” ne spune că este „ pasionat de fotografie, sport și tehnologie, a fost președinte al Consiliului Municipal al Elevilor București și Ambasador Junior la Uniunea Europeană. Crede că societatea poate deveni mai bună dacă punem umărul să schimbăm ceea ce doar spunem că am vrea să schimbăm. Dorește să rămână în România și să facă antreprenoriat în IT.”  O descriere promițătoare și amplă, dar de când ne bazăm pe ce spun alții fără să ne formăm o părere proprie?

Am avut ocazia să îl cunosc când eram amândoi copii, fără prea multe viziuni și, drept să zic, exista o antipatie reciprocă, așa cum și el mi-a mărturisit. După mulți ani,  i-am observat munca, atât în consliul Elevilor, cât și în alte business-uri, căci Feather nu este primul lui proiect și am considerat că are destule de zis, iar intuiția mea nu m-a inșelat. Așadar, fără să lungim introducerea, să trecem la interviu:

CUM ȚI-A VENIT IDEEA DIN SPATELE ACESTUI CONCEPT? ( FEATHER AGENCY)

În decembrie- ianuarie, când mă gândeam că sunt foarte mulți clienți care vor alte servicii față de cele pe care aveam posibilitatea de a le oferi eu (fiind freelancer pe partea de it și fotografie), servicii pe care le dadeam deja altor prieteni fără să câștig ceva din asta, mi-a venit ideea- cum ar fi să fac un alt sistem de freelancer?- care să nu fie chiar freelancer, cumva să fie o rețea care să poată să ofere servicii integrale: it sau marketing sau chiar ambele. La început Feather se dorea a fi o aplicație de telefon sau calculator, dar ne-am dat seama eu și asociatul meu că am putea chiar să profităm de pandemie, unde totul s-a mutat în online, și  să oferim aceste knowhow în domeniul digitalizarii, într-o perioadă în care România nu era pregătită pentru digitalizare.”

DE UNDE NUMELE?

Totul a pornit de la faptul ca porecla tatălui meu în copilărie era Pană, iar pe asociatul meu îl cheamă Sturza, așa că am păstrat câmpul semantic. Mi se pare că păsările sunt cele mai tari ființe: sunt libere, pot zbura. Pana reprezintă și ușurință, iar noi oferim această ușurință” pentru o companie, oferim totul integrat într-un ecosistem.”

CÂT DE GREU V-A FOST ( CA RESURSE MATERIALE) ?

Investiția inițială nu a depășit 1500 eur,  pentru că majoritatea serviciilor le știam, prin urmare, nu a fost nevoie să le cumpărăm. Am mai făcut câteva investiții, astfel capitalul ajungând la câteva mii de euro. Punctul de 0 a fost după câteva luni, căci noi am deschis oficial firma în iunie, apoi din octombrie am început să avem profit.”  În interviul nostru, Tudor a dat mai multe detalii financiare pe care le-am exclus, dintr-un singur motiv: ne lăsăm captată atenția de numere, de tot ce este material și pierdem esența- la 19 ani a reușit să dea dovada de spirit antreprenorial, să își pună în practică ideile si să le monetizeze, esență ce vreau să rămână din acest articol: se poate orice, oricând.”

AI AVUT SUSȚINEREA OAMENILOR  DIN JUR?

Am avut noroc de oameni în jurul meu care m-au lăsat să experimentez și încă de la prima încercare de afacere pe la 13-14 ani, când am făcut niște jocuri pe telefon, care au fost publicate și s-a scris despre ele. A urmat fotografia, cu care am avut success, colaborări cu firme mari și o revistă online de presă sportivă, care a prins, ceea ce vreau să spun este că susținerea cea mai importantă vine de la tine. Părinții m-au lăsat să încerc și au fost mereu acolo când am avut nevoie de sfaturi ,mi-au dat cale liberă să fac orice, m-au ajutat mereu, dar nu am căutat susținerea altcuiva pentru că e foarte greu să găsești pe cineva care te va susține cu adevărat, pentru că nu va ști exact ce idei ai, ce regie urmezi.” ( puncte bonus pentru expresie, cu siguranță o voi folosi pe viitor) Susținerea trebuie să o găsești în tine însuți si să crezi cu adevărat în ceea ce faci.”

DACĂ TE-AI ÎNTÂLNI CU TINE DIN TRECUT CE SFAT ȚI-AI DA?

Mă emoționează puțin întrebarea ta pentru că am făcut procesul asta de gândire, mi-am scris câteva idei și vreau să mă filmez vorbind liber, peste 5 ani să mă uit și să văd ce s-a schimbat, cât am evoluat, prin ce schimbări am trecut și cum am făcut față la anumite probleme la care încă lucrez. Tudor de acum 5 ani se baza pe crezurile altora, pe ideile altora, părerile altora, i-aș spune să aibă încredere în el și să își realizeze propria valoare, că tot timpul există o cale, o soluție, dacă ești suficient de puternic să o cauți și să lupți pentru ea, să știi că va fi bine, că nu există rău, există doar de învățat în plus.”

DACĂ AR VENI CINEVA LA TINE PENTRU AJUTOR CE L-AI SFĂTUI?

Eu nu dau sfaturi, dau recomandări, mai ai o șansă cu ele. Așa la sfaturi, zic ca mine și fac ca tine sau invers. I-aș spune același lucru, să își realizeze valoarea, în jocul asta numit viață și că fiecare șef de la finalul fiecărei etape din viața noastră suntem chiar noi înșine și să își propună în fiecare zi să devină o varianta mai bună a lui față de ziua de ieri, în definitiv ești doar tu cu tine și doar ție ai să îți raportezi și dacă aș mai avea inspirație i-aș recomanda să își găsească ceva ce îl liniștește cu adevărat, ce îi calmează sufletul, să nu facă din bani o valoare sau un principiu, să nu pună focus pe valoarea materială, ci pe cea spirituală. Pe partea profesională i-aș recomandă să facă zilch”, cum ar spune americanii, adică să muncească pentru „nimic” material. Să se implice într-un ONG, să facă voluntariate, să vadă oameni care își dedică timpul pe gratis sau sume foarte mici de bani, dar care sunt fericiți, să vadă de ce oamenii sunt fericiți. Mulți fac voluntariate pentru CV, pentru o diplomă în plus, dar cea mai importantă diplomă este pentru valoarea sa morală. Să își găsească pasiuni, în ce simte el că astăzi a fost mai mult decât a fost ieri.”

Asta a fost. Pentru un om care nu dă sfaturi, recomandările sunt cu siguranță un punct forte, care, chiar dacă nu îmi erau adresate, le-am asimilat cu plăcere. În ultima parte a interviului ne regăsim cu toții, mai mult sau mai puțin și avem câte ceva de învățat. Am surprins povestea unui tânăr promițător. Secretul? Pasiune, dedicație și lipsa conceptului de greșeală: așa cum ai putut să cazi, vei putea să te ridici.

 Tudor este o inspirație pentru ceea ce reușește să facă: să evite prejudecățile și tiparele zilelor noastre, să găsească mereu nuanțele de gri din cotidianul alb-negru și să își găsească puterea de a crede în el și în ideile lui, chiar dacă uneori o mai da în bară. Lecția cu adevărat importantă este că se poate, chiar și la noi în țară, chiar și atunci când pare că totul o ia în jos, chiar și când îți e greu să te menții la suprafață, cu puțină voință.

 Nu cunosc nimic mai încurajator decât capacitatea omului de a se ridica în viață prin propriile strădanii. – Henry David Thoreau